Efectele „posturii de putere”

Asumându-mi riscul de a repeta o idee menționată într-un alt articol, aș vrea să încep cu o afirmație pe care o consider crucială atunci când vine vorba de ființa umană: comunicarea nonverbală este una dintre cele mai puternice unelte sociale pe care o avem în repertoriul nostru comportamental, unealtă pe care am primit-o precum un rege moștenitor, adică fără a depune vreun efort în a demonstra că merităm această “superputere”. Totuși, de cele mai multe ori, precum un soldat ce nu are grijă de arma care pe câmpul de luptă ar trebui să fie o extensie a ființei sale, neglijăm acest aspect, concentrându-ne mai mult pe ceea ce spunem, decât pe ceea ce facem. Parcă am avea o dorință necontenită de acombate vechea zicală:faptele valorează mai mult decât vorbele.

Efectul fiziologic

Acum câțiva ani, am văzut un TED Talk, care nu a făcut decât să-mi amplifice pasiunea pentru comunicarea non-verbală, precum furnalul unui tren vechi atunci când e alimentat cu cărbuni. Psihologul Amy Cuddy, vorbește în aceea prezentare despre impactul posturilor corporale ce semnalează puterea și dominanța asupra încrederii în propria persoană. Pe scurt, în cadrul experimentului prezentat de Cuddy, un număr de participanți erau instruiți să adopte pentru două minute o poziție corporală de putere, iar alții erau instruiți să adopte pentru același interval de timp o poziție corporală ce semnalează lipsa de încredere în propria persoană. Rezultatele au arătat că cei ce au adoptat o poziție de putere, au avut o toleranță mai mare la risc și nivelul de testosteron a fost mai ridicat. De asemenea, atunci când era vorba de stres, nivelul de cortizol (hormonul de stres) a fost mult mai scăzut în cazul primei categorii.

Desigur, fascinația nu e de ajuns când e vorba de studiul științific, așadar am căutat mai multe studii care ar putea confirma această ipoteză, iar rezultatele obținute în această direcție sunt mixte. O sa las la final link-ul unui articol în care sunt prezentate mai multe studii și concluziile acestora. Ideea principală e aceea că unele dintre ele au confirmat existența unui efect al poziției de putere, dar rezultatele sunt exploratorii, încurajând viitoarele cercetări în ceea ce privește acest subiect. Totuși, dacă a existat vreun efect al poziției de putere, acesta nu a fost vizibil la nivel hormonal, dar a avut o influență asupra stării subiective a participanților, deoarece aceștia se simțeau mai puternici și mai încrezători.

2.Cum te privesc cei din jur?

Dincolo de efectul pe care comunicarea non-verbală o are asupra propriului nostru corp la nivel fiziologic, să nu uităm că felul în care ne manifestăm din punct de vedere comportamental, va fi observat de cei din jur. Iar aceștia, de multe ori în mod inconștient se vor comporta și raporta la noi în funcție de ceea ce transmitem prin acest canal de comunicare subtil, dar cu un impact uriaș. Feedback-ul primit de la ei ne va influența în mod sigur starea de bine și ne va face să ne simțim apreciați, respectați sau pur și simplu încrezători că ceea ce facem este văzut cu admirație de cei din jur. Da, știu că nu ar trebui să căutam validarea altora și sunt de acord cu acest lucru în ceea ce privește acțiunile, deciziile și controlul asupra propriei noastre vieți, dar în ceea ce privește aceste semnale transmise bidirecțional, nu putem nega faptul că noi îi influențăm pe alții prin comportament și ei la rândul lor ne influențează prin răspunsul pe care îl oferă. Fiecare interacțiune e un duel constant în care de obicei corpul nostru acționează înaintea cuvintelor.

De exemplu, una din posturile care semnalează puterea e aceea în care stăm cu umerii drepți, picioarele ușor depărtate și mâinile puțin depărtate de corp sau ceea în care ținem mâinile în șold. Una dintre principalele caracteristici ale unei poziții de putere, constă în faptul că aceste posturi ne fac să părem că ocupăm mai mult spațiu în comparație cu posturile în care stăm aplecați, cu mâinile lipite de corp și umerii parcă atârnând pe un umeraș de haine. Același lucru se întâmplă și când stăm pe un scaun, dacă stăm cu spatele drept pe spătar, picioarele ușor depărtate și umerii drepți sau ne întindem una dintre mâini și pe spătarul scaunului de lângă noi, vom transmite un semnal de încredere în propriile noastre capacități și ceilalți, mai ales dacă vin pentru prima oară în contact cu noi se vor raporta la propria noastră persoană în funcție de aceste semnale.

3.Regula numărul 1

Acest lucru e congruent cu prima regulă enunțată de Jordan Peterson: “Stai drept și cu umerii ridicați”. Comparația cu postura adoptată de homari pentru a-și afirma dominanța a ajuns să fie una dintre cele mai cunoscute idei formulate de el. Acesta susține ipoteza conform căreia, adoptarea unei astfel de poziții corporale în mod simbolic va transmite fapul că ești pregătit să “înfrunți orice greutăți sau provocări pe care viața o să ți le scoată în cale”. În același timp și la nivel biologic, afirmarea în mod nonverbal al acestei poziții de putere va crește secreția de serotonină, un neurotransmițător ce are rol în obținerea și menținerea unei poziții dominante în plan social. Mai mult decât atât, Peterson menționează faptul că serotonina ajuta la combaterea simptomelor de depresie, deci dacă adoptarea unei poziții de putere ajută la secreția acesteia, putem face o analogie între poziția de putere și scăderea riscului de depresie. Concluzionând, adoptarea unei astfel poziții corporale e asociată în mod evident cu un statut social ridicat, care în mod evident îți va aduce beneficii în toate interacțiunile sociale sau personale.

Așadar, deși studiile nu confirma în totalitate această ipoteză, din experiența proprie atunci când susțineam o prezentare sau un interviu important, adoptarea unei astfel de posturi în dimineața dinainte îmi sporea încrederea în propriile mele abilități. Desigur, explicația pentru acest lucru nu o pot oferi eu, poate să fie oricare dintre cele prezentate mai sus, dar știu că în cazul meu a funcționat.

În concluzie consider că nu e nimic de pierdut în a încerca practicarea unui astfel de exercițiu, dacă funcționează o să te simți mai bine, dacă nu, cu siguranță nu o să te facă să te simți mai rău.